Sume încasate pentru bugetul local în contul unic, în curs de distribuire este RO88TREZ65821A470400XXXX

ARSURA 1 1

Prezentarea comunei Arsura

Comuna Arsura, situată în partea de nord - est a judeţului Vaslui este o unitate administrativ-teritorială rurală de gradul III (sub 3000 de locuitori). Comuna Arsura este formată din satele: Arsura, Pâhneşti, Fundătura şi Mihail Kogălniceanu. Suprafaţa totală a comunei este de 4063 Ha din care: intravilan - 349 Ha şi extravilan – 3714 Ha. De asemenea, Arsura se află situată la 80 km faţă de Vaslui, 27 km de Huşi şi 7 km de Albiţa. Clima este temperat continentală cu influenţe estice, fiind caracterizată prin amplitudini termice mari şi de precipitaţii neuniforme, temperatura medie anuală situându-se în jurul valorii de 9 grade Celsius iar direcţia dominantă a vântului este din nord şi sud.
Locuirea pe acest spaţiu a fost posibilă încă din preistorie, dovadă fiind materialele arheologice descoperite în decursul timpul.
Creşterea demografică a fost însă lentă până în secolul al XVI-lea, veac de când avem dovezi scrise referitor la înfiinţarea unor sate în zonă. Chiar şi în secolele XVII-XVIII, populaţia sporea numeric, dar foarte încet, cauzele aflându-se în bolile specifice perioadei istorice respective (tifos, ciumă, holeră etc), dar şi în războaie, care au rărit semnificativ populaţia. Aceste cauze de bază, la care se adaugă lipsurile de tot felul, mentalitatea, absenţa unei educaţii pentru păstrarea şi respectarea igienei etc, au dus la înregistrarea unei mortalităţi infantile foarte ridicate, aşa încât sporul demografic nu putea fi decât foarte mic. Durata medie de viaţă era scăzută ş.a.m.d.
Din documentele de arhivă, din catagrafiile secolelor XVIII-XIX, din dicţionarele geografice şi recensămintele efectuate în epoca modernă (sec.XIX-XX)- mai des cele din anii: 1893, 1899, 1912, 1930, 1941, 1958, 1977, 1992 şi 2002- ce par demne de a fi luate în seamă, reiese că populaţia a crescut permanent, dar în indici mici.
In perioada invaziilor străine din feudalism, a războaielor din secolele XVIII-XX se înregistrau stagnări sau chiar scăderi demografice şi în zona cercetată.
Şi în epocile moderne şi contemporană, populaţia satelor comunei Arsura s-a păstrat sută la sută din etnici români, iar circa 99% au reprezentat-o dintotdeauna creştinii ortodocşi. Aproape că merită felicitări pentru menţinerea curată a etniei române şi mai ales a credinţei creştin-ortodoxe.
Ca organizare şi aspect, toate satele microzonei au fost şi sunt răsfirate, cu casele risipite şi grădini despărţitoare destul de mari.
Dintotdeauna, ocupaţiile principale ale locuitorilor zonei au fost: agricultura, creşterea animalelor, meşteşugurile de gospodărie, vânatul, albinăritul, creşterea viermilor de mătase,
viticultura etc.(vezi -Viaţa economică). In decursul existenţei comunităţilor săteşti de aici, oamenii au rămas în localitate şi au lucrat pământul. După 1965, majoritatea populaţiei tinere a plecat în domenii neagricole, calificându-se pentru industrie, construcţii, transporturi, comerţ, prestări servicii etc. Plecarea a avut la bază raţiuni economice, legate de venituri şi de nivelul de trai. Mai tentantă şi atrăgătoare a fost munca salariată din fabrici, din mine, de pe şantiere. Mărturie ne stau următoarele date: în 1966, comuna Arsura avea 3241 locuitori (masculin -1595, feminin -1646), iar în 1981, comuna avea doar 2690 (masculin - 1284, feminin - 1406), Deci, în numai 15 ani, un număr de peste 650 de persoane au părăsit comuna pentru a munci în industrie, construcţii etc. (A.S.V. -Fond Dezvoltarea judeţului Vaslui în perioada 1965 - 1981; Populaţia pe localităţi şi sexe la recensămintele din 1966 şi 1980).
Evenimentele din 1989 precum şi ceea ce s-a întâmplat după aceea, au înlesnit trecerea în extrema cealaltă, căci, prin închiderea a numeroase mine, uzine, şantiere, fabrici etc., mulţi oameni capabili, totuşi, de muncă, au intrat în şomaj, apoi au fost nevoiţi să plece în ţări europene (şi nu numai) pentru un câştig bănesc, uneori rezonabil, alteori derizoriu.
La data încheierii lucrării noastre (2008), circa 95% din populaţia comunei Arsura desfăşoară activităţi în agricultură, iar ceilalţi în domenii neagricole (învăţământ, comerţ, sănătate, servicii etc). Populaţia comunei Arsura, aşa cum reiese din datele recensământului efectuat în 2002, este de 1875 locuitori. Pe sate, în ordinea descrescătoare a numărului de persoane, situaţia se prezintă astfel : Arsura -734, Pâhneşti -534, Fundătura -475, şi Mihail Kogălniceanu -132 locuitori.